Suntem la 25 km de Craiova, la 25 de km de oraşul care în secolul al XIX-lea era numit al celor „1000 de milionari”. Nicolae Iorga spunea că „la Craiova era cea mai aleasă şi numeroasă boierime din ţară”. Arhitectura urbanistică a Craiovei reflectă istoria oraşului şi a oamenilor.
Citeste in continuare
Aceasta este poza bunicii mele. „Buna” era o ardeleancă rotundă ce avea un aer liniştit şi miros de copilărie. Pacea sufletului, liniştea tuturor simţurilor, siguranţa şi certitudinea binelui. Toate erau bine aşezate sau aşa mi se părea. Timpul bunicii era cu certitudine bine aşezat. Trăiam în oraş. Dimineaţa se deschideau ferestrele şi se aeriseau paturile, iar paturile erau un fel de nave extrem de confortabile. Nu se inventaseră aşternuturile colorate aşa că te scufundai în alb şi puf. „Bună dimineaţa Doamnă! Am adus laptele!”… şi albul se revărsa până se aventura într-o îmbrăţişare cu maroniul cafelei. Şirurile de borcane cu […]
Citeste in continuare
La un moment dat vârsta nu defineşte numai un statut de independenţă, dar şi de respect. Un dig în stare să întrerupă curgerea şi să acumuleze substanţă, aşa ar trebui să fie vârsta când amintirile au zeci de ani. La fel ca într-o pădure bătrână, când trunchiurile şi crengile nu se mai înalţă patetic spre cer, ci, împletindu-se şi arcuindu-se, închipuie galerii, arcuiesc bolţi pline de mister, formând alei neştiute. Apusul asumat cu înţelepciune. Subtilitatea concluziilor, rafinamentul observaţiilor, lumea înţeleasă prin propria experinţă sunt atribute cu nimic mai prejos decât verva mentală, spontaneitatea şi umorul minţii tinere. „Când suntem bătrâni […]
Citeste in continuare
Amorul propriu, orgoliile şi vanităţile aparţin trecutului. Au rămas întrebările şi răspunsurile cu care mă joc în puzzle-ul vieţii mele. Fiecare răspuns la o întrebare îmi satisface nevoia de „joc”. Este sâmbătă, ora 15 şi privesc ştirile la TV5 Monde, urmăresc des acest canal măcinată de aceeaşi întrebare: De ce? De ce prezentatorii lor arată într-un fel şi ai noştri altfel? Recitesc a nu ştiu câta oară „Arta pe om” a lui Adina Nanu: „… e vorba de arta înfăţişării umane prin care fiecare dintre noi arată cum arată, ca să se vadă că este cine este… – este […]
Citeste in continuare
Noi, trăitorii în urban, ştim cât de fascinaţi am fost în copilărie de viaţa de la ţară. Totul era privit idilic. Dimineţile zgomotoase învăluite de rouă şi viaţă, amieze încremenite cu soare portocaliu ce nu luminează, ci arde, şi serile binecuvântate cu miros aţâţător de grajd şi lemn ars.
Citeste in continuare
Există un gen de emoţie cu totul specifică picturii. Ca şi o poezie sau o bucată muzicală, un tablou trezeşte în acelaşi timp gânduri şi sentimente. …
Citeste in continuare
Trecem grăbiți prin propria noastră viață, înveliți în propriile noastre griji, ca într-un nor. Drumul firesc al vieții duce spre după amiază și apus. Suntem obligați la un moment dat să gândim realitatea ultimă, iar ei, tinerii de lângă noi încep să aștepte de la noi …
Citeste in continuare
Voi când aveți Paștele? În 8 aprilie. Noi îl avem în 14 aprilie. Părintele ortodox de la biserica Ungureni predica metaforic; soldații romani nu au îndrăznit să sfâșie cămașa lui Iisus Hristos dar oamenii au făcut-o. Catolicism și ortodoxism.
Citeste in continuare
Fascinanta lume a florilor, fascinanta lume a femeilor. Unele flori sunt făcute pentru a fi admirate boboci, altele, globuri de petale și unele frunze ruginii în apusuri. Culori, mirosuri, forme, o lume misterioasă ce nu se epuizează niciodată;
Citeste in continuare
A nins la Vârvor. Totul este alb. Metaforele îți inundă limbajul. Simțurile o iau razna; Văzul este orbit de alb, pipăitul de rotunjimi perfecte, auzul caută cu disperare zgomotul într-o tăcere albă, mirosul nu poate exersa, gustul zăpezii se adresează copiilor.
Citeste in continuare
Privind calendarul ortodox te surprinde multitudinea sărbătorilor de iarnă însemnate cu roșu. Primul care vine este Moș Nicolae, un sfânt modest și foarte darnic. Darurile sunt puse în seara de 5 decembrie în pantofi și din acest motiv îi lustruim. Lucru util dacă privim pantofii semenilor noștri.
Citeste in continuare
cu teamă și emoție. Galileea, Nazareth, Capernaum, Bethlehem, Iudeea, Muntele Tabor, Muntele Măslinilor, sunt locuri despre care fiecare dintre noi am auzit de când am deschis ochii spre această lume. Fervoarea religioasă a celor trei credințe monoteiste este dusă la extremă în Jerusalem – Orașul Păcii.
Citeste in continuare